Prima ediţie a Festivalului Internaţional „Oraşul şi Literatura” – www.lofest.ro – are loc în perioada 4-7 februarie 2016, la sediul Institutului Cultural Român din București. Evenimentul urmăreşte promovarea prozei contemporane în spaţiul public.
Tîrgu-Mureșul va fi reprezentat de scriitorul Petru Istrate. Absolvent al Facultății de Biologie din cadrul Universității București, Petru Istrate este doctor în științe biologice, profesor la Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian”.
De-a lungul carierei sale scriitoricești, a publicat numeroase schițe și nuvele în reviste precum „Târnava” sau „LitArt”. Câteva titluri: „Poveste de dragoste”, „Mesteacănul”, „Muzeul tramvaielor”. Proza „Vânătoarea” a fost publicată în antologia de literatură a profesorilor mureșeni „Magister scripsit” vol. 1 și 2.
Am stat de vorbă cu Petru Istrate înainte de a pleca spre festivalul de la București.
1. Ce v-a determinat să participați la un astfel de eveniment?
Rolul festivalurilor de literatură este acela de a promova autorii şi cărţile lor. Eu am un roman scris recent, intitulat „Băştinaşul” şi care doresc să fie cunoscut. Apariţia, chiar şi a unui scurt fragment, de aproximativ 15 pagini, în antologia care cuprinde creaţii ale participanţilor la festival, cred că poate fi considerată ca o oportunitate de promovare a literaturii pe care o scriu. Sunt sigur că vor veni şi editori interesaţi la acest eveniment.
2. Ați mai participat la festivaluri de literatură?
La puţine, din păcate, dar totuşi, dintre cele care au fost, îmi amintesc cu plăcere de „Întâlnirea scriitorilor din Sud-Estul Europei”, de la Ilieni, Braşov, din anii ’90.
3. Ce așteptări aveți de la acest festival și ce se va întâmpla practic acolo?
Festivalul se va desfăşura pe parcursul a 4 seri, între 4 şi 7 februarie 2016, şi va fi găzduit de către ICR, Institutul Cultural Român din Bucureşti. Vom citi din creaţiile noastre şi desigur, vor fi discuţii legate de textele noastre literare. Probabil se vor discuta diverse teme, subiecte, mai mult ca sigur, tema centrală va fi oraşul şi literatura. Moderatorii sunt personalităţi cunoscute ale lumii literare bucureştene, mă gândesc la Carmen Muşat, Ovidiu Simonca, dar şi foarte îndrăgitul actor de teatru şi film, Marcel Iureş.
4. Am citit despre dumnevoastră ca ați terminat Facultatea de Biologie. Cum v-ați apropiat de literatură? Ce v-a determinat să scrieți?
Da, sunt absolvent de biologie. Am terminat şi facultatea la Bucureşti, aşa că participarea mea la festival este un bun prilej de a regăsi oraşul studenţiei. Ulterior, am fost şi doctorand la Academie, deci mai mulţi ani am parcurs drumul Tg.-Mureş – Bucureşti, şi înapoi. Am scris din liceu şi am scris numai proză, la început mici povestioare, apoi proze mai ample. Cred că momentul în care am început să scriu este legat de vizionarea unui serial, „Călătorie în Univers”, scris şi prezentat de regretatul astrofizician Carl Sagan. De altfel, inspiraţia şi acum îmi este declanşată de vizionarea filmelor artistice şi documentare. Adesea, înainte de a scrie, văd un film sau fac o plimbare. Bine, scrisul se şi învaţă, devii mai experimentat cu cât scrii mai mult, contează apoi şi cărţile citite, experienţa de viaţă, alegerea subiectelor etc… Scriu pentru că este un mod de exprimare, o activitate care-mi permite să evadez pentru câteva ore din lumea reală, să mă metamorfozez, şi chiar dacă acest cuvânt nu este cel mai veridic, îmi place, având legătură cu biologia. Pur şi simplu, îmi place să scriu.
5. Când şi cu ce aţi debutat?
Am debutat la începutul anilor ’90, cu o schiţă, „Portocala”, la pagina culturală a cotidianului mureşean Cuvântul Liber.
6. De ce proză?
Am scris numai proză. Nu ştiu de ce nu am început cu poezie, cum se petrece de obicei în liceu cu tinerii care îşi strâng repede poeziile în plachete literare. Poate că am o filiaţie cu prozatorii, pe care o simt când citesc romane, de pildă. Cred că gândim cam la fel, cei ce scriem proză.
7. Ce modele literare ați avut?
Au fost multe. În liceu eram îndrăgostit pur şi simplu de proza lui Hemingway sau Marin Preda, dintre scriitorii noştri. Îmi plac scriitorii buni, mă gândesc la Thomas Mann, Mario Vargas Llosa, Mihail Bulgakov, Vladimir Nabokov şi destul de mulţi alţii dintre cei pe care i-am citit. Dar, sigur, sunt şi români, de pildă Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Nicolae Breban, sau mai tinerii Mircea Cărtărescu, Octavian Soviany şi Radu Aldulescu, ultimii fiind de altfel invitaţi la acest festival.
8. Mai sunt tinerii interesaţi de literatură?
Am fost surprins plăcut să aflu că dintre elevii mei, sunt câţiva chiar care au citit romanul recent apărut, Solenoid, al scriitorului Mircea Cărtărescu, pe care eu, de pildă, încă nu am apucat să-l citesc. Tinerii citesc în general ceea ce le este necesar la şcoală, ce este recomandat în bibliografia pentru bacalaureat, dar, desigur, mai citesc şi cărţile la modă, despre care aud în mass media, şi nu întotdeauna ceea ce li s-ar potrivi. Probabil că mass media ar putea să-i determine să citească mai mult decât o fac în prezent, şi emisiunile tv în care se prezintă cărţi, sunt invitaţi scriitori, sunt foarte binevenite.
9. Ce trebuie să facă un scriitor ca să rămână în memoria timpului?
Acum, eu nu sunt critic literar să vă dau un răspuns foarte pertinent. Dar, din câte îmi dau eu seama, cărţile foarte bine scrise, în care temele sunt cele cunoscute, rezistă timpului, devin perene, ca să folosesc un termen uzual şi în biologie. Un scriitor foarte bun care tratează un subiect în care valorifică şi experienţa personală are şanse de a scrie o carte bună. Dar, repet, trebuie să fie foarte bună ca să reziste timpului.
Invitații speciali ai festivalului sunt actorul Marcel Iureș, care va prezenta una dintre serile festivalului și fotograful Andrei Păcuraru, care va expune o serie de portrete ale autorilor prezenți.
Reea este sponsor oficial al evenimentului.
