În luna februarie, mai exact pe 9, este marcată „Ziua Siguranţei pe Internet”. Scopul este de a trage un semnal de alarmă în ceea ce privește utilizarea într-un mod responsabil a tehnologiei, a tuturor dispozitivelor conectate la internet. Cei mai expuși sunt copiii şi adolescenţii. Părinții trebuie să conștientizeze pericolele la care se pot expune tinerii și să le explice metode pentru a se păstra la adăpost.
Copiii sunt curioși, învață la vârste extrem de fragede cum să folosească un telefon mobil, o tabletă sau un laptop. De multe ori, părinții se bucură și sunt mândri că cei mici mânuiesc cu dexteritate dispozitivele. Însă adulții trebuie să fie conștienți cu ce vin la pachet aceste deprinderi tehnice: furt de date sau imagini, intrarea copiilor şi adolescenţilor în relaţii cu persoane rău intenţionate, hărțuire sau ameninţări. Noi le recomandăm părinților să se informeze în permanență despre ce presupune navigarea pe internet și să acumuleze cunoştinţele necesare pentru a-și tine copilul în siguranță.
Din fericire, există numeroase soluții
Cornel Alexa, manager de proiecte:
„În jurul vârstei de 10 – 12 ani, se poate interveni prin activarea diferitelor facilități de protecție care există implementate deja la nivel de sisteme de operare, fie pe telefoane mobile, tablete sau chiar și PC-uri. De exemplu, Microsot Windows deține o facilitate numită Family Safety sau Control Parental, prin care părinții pot crea conturi dedicate pentru copii, iar accesând site-ul Microsoft pot configura acolo limitări la diferite site-uri, la anumite tipuri de aplicații pe care cei mici le pot descărca. Pot, de asemenea, limita timpul de utilizare a calculatorului și așa mai departe. La fel, pe iPhone, iPad există aceeași facilitate și se pot seta nivele de restricții destul de serioase. Este o soluție bună, copiii pot fi controlați până la nivel de aplicație și la ce site-uri pot să aibă acces. Pe Android, din păcate, nu există ceva foarte integrat. Se poate seta un control parental în Google Play, care limitează accesul la aplicații conform vârstei copiilor, există acel rating la nivel național, iar pe partea de control de navigare, în principiu se folosesc soluții dedicate, deci alte aplicații descărcate de pe Google Play, instalate și configurate. Aici totul depinde de experiența părinților. Din experiența mea, trebuie puțin studiu și din partea părinților.
Dacă ne referim la mediul în care se găsesc copiii, aici problema devine mai complicată. La nivelul unei case, locuințe, există routere, dispozitive care ne asigură conexiunea la internet. Astfel, se pot configura limitări pe cuvinte cheie, pe site-uri pe care dorim să le restricționăm. Putem restricționa complet orice site care conține cuvântul «adult» sau «sex» sau orice alt cuvânt care poate duce la informație așa-zis nocivă pentru cei mici. În ce privește accesul la conținut, are un efect destul de bun, în sensul că absolut orice fel de conținut trece prin router, iar dacă se detectează cuvintele setate ca excepții, accesul este tăiat. Părinții pot apela la suport tehnic, la o firmă specializată, pentru că nu este chiar ușor de configurat.”
Cornel ne spune că: „site-urile «negative» se schimbă pe zi ce trece, la fel ca și virușii care apar și dispar. Există strategii de ambele părți și există zone unde restricționarea este foarte greu de realizat din cauză că este o zonă socială, de exemplu. Foarte mult conținut negativ vine din comentarii la articole sau reclame care apar pe site-uri legitime și care după două-trei click-uri te duc pe un site pe care nu ai dori să ajungi.”
Alături de soluțiile tehnice, comunicarea este foarte importantă
Noi vă sfătuim să le explicați copiilor și tinerilor pericolele care există pe internet și să le spuneți periodic că nu tot ceea ce citesc online este adevărat.
Însă și ei au obligația să îi protejeze pe alții. Nu trebuie să trimită imagini jignitoare sau mesaje care ar putea să le provoace frică sau să-i pună în pericol. Chiar și în mediul online trebuie să dăm întotdeauna dovadă de respect!
