Dezvoltarea și implementarea API-urilor eficiente. Partea întâi – Ce sunt, cum funcționează, tipuri

API-urile au devenit elemente esențiale în ecosistemul software de astăzi. Fie că ești un dezvoltator experimentat sau un business care beneficiază de utilitatea lor, înțelegerea rolului API-urilor este din ce în ce mai importantă. Hai să vedem împreună ce sunt ele de fapt și de ce sunt așa de importante. 

Ce sunt API-urile Web?

API-urile Web (pentru că în continuare ne vom referi doar la acestea, nu și la local API), sau Interfețele de Programare a Aplicațiilor Web, sunt elemente vitale în universul digital modern. Ele funcționează ca lianți între aplicațiile de pe internet, facilitând comunicarea și schimbul de date între diferite servicii și platforme online. Spre deosebire de API-urile locale, care operează în cadrul aceluiași dispozitiv sau sistem, API-urile Web permit interacțiuni la distanță, prin internet, ceea ce era greu de imaginat acum câteva decenii.

Datorită API-urilor Web (pe care în continuare la vom numi simplificat API), aplicațiile tale preferate pot oferi informații despre vreme în timp real, îți pot sugera muzica pe care s-ar putea să o apreciezi sau îți permit să partajezi conținut direct pe rețelele sociale, toate acestea prin simple apeluri HTTP. Aceste API-uri sunt motorul inovației și eficienței în spațiul digital. În lumea afacerilor, ele sunt adesea elementul cheie care permite companiilor să se scaleze rapid, să extindă funcționalitățile fără reconstruirea întregului sistem de la zero și să colaboreze eficient cu parteneri externi.

Un exemplu clar este utilizarea API-urilor în sistemele de plăți integrate. Când faci o achiziție într-un magazin online, un API facilitează tranzacția între site-ul web și furnizorul de servicii de plată. Acest nivel de integrare și automatizare, posibil prin intermediul apelurilor API, transformă radical modul în care interacționăm și tranzacționăm în spațiul online.

Cum funcționează API-urile?

Un API este o colecție de reguli și specificații pe care dezvoltatorii le folosesc pentru a accesa și interacționa cu funcționalități sau date dintr-un software sau o platformă. În esență, un API definește metodele și datele pe care le poți solicita, precum și formatul în care vei primi răspunsuri. Imaginează-ți API-ul ca pe un chelner într-un restaurant. Meniul pe care îl oferă reprezintă documentația API-ului, descriind ce cereri (requests) poți face și ce răspunsuri (responses) să aștepți. Așa cum chelnerul îți transmite comanda către bucătărie și apoi îți aduce mâncarea, API-ul preia cererile tale, le procesează conform logicii aplicației și îți returnează datele sau rezultatele dorite.

Tipuri de Web API-uri

Există diverse tipuri de Web API-uri, fiecare având propriile sale utilizări și avantaje. Hai să trecem în continuare prin cele mai comune și eficiente tipuri de Web API-uri utilizate astăzi.

1. REST APIs

REST (Representational State Transfer) este un stil arhitectural care folosește standardele web existente, în special HTTP. API-urile REST sunt proiectate în jurul resurselor, fiecare resursă fiind accesibilă printr-un URL unic. Operațiunile standard HTTP, cum ar fi GET, POST, PUT și DELETE, sunt utilizate pentru a citi, crea, actualiza sau șterge resursele. REST este apreciat pentru simplitatea și scalabilitatea sa, fiind cel mai comun tip de Web API.

2. SOAP APIs

SOAP (Simple Object Access Protocol) este un protocol mai strict și mai sigur comparativ cu REST, folosind XML în loc de orice alt format de mesaj pentru a asigura conformitatea strictă a mesajelor. SOAP poate fi folosit peste HTTP, SMTP, TCP, și JMS, și include funcționalități avansate de securitate și tranzacționalitate. Deși este considerat mai greoi decât REST, SOAP rămâne popular în sistemele enterprise unde cerințele de securitate sunt ridicate.

3. GraphQL APIs

GraphQL este o tehnologie relativ nouă dezvoltată de Facebook, care permite clienților să solicite exact datele de care au nevoie, fără a fi supuși limitărilor unui endpoint fix precum în REST. În GraphQL, un client poate trimite o singură interogare pentru a obține mai multe resurse, ceea ce reduce necesitatea de a face multiple cereri pentru a recupera informații legate.

4. RPC APIs

RPC (Remote Procedure Call) este o tehnică care permite executarea unei proceduri (funcții) în alt spațiu (de exemplu, pe un alt server). RPC se poate implementa în diverse moduri, inclusiv XML-RPC unde cererile și răspunsurile sunt codificate în XML, și JSON-RPC care folosește un format bazat pe JSON pentru un overhead mai redus comparativ cu XML.

5. Webhook APIs

Webhook-urile sunt o metodă simplă de a permite aplicațiilor web să comunice între ele. Acestea permit unui server să notifice un client extern când se întâmplă un eveniment nou, în loc ca clientul să sondeze serverul repetitiv pentru schimbări. Webhook-urile sunt adesea folosite pentru integrări cu aplicații terțe, cum ar fi gateways de plăți sau sisteme de notificări.

6. Alte tipuri de API-uri 

Tehnologia continuă să avanseze, iar noi stiluri de API-uri sunt dezvoltate pentru a îmbunătăți performanța și flexibilitatea. Un exemplu este gRPC dezvoltat de Google, care utilizează formatul Protocol Buffers pentru serializarea datelor și este optimizat pentru comunicații cu latență mică, fiind ideal pentru microservicii.

Fiecare tip de Web API are avantajele și dezavantajele sale, alegerea potrivită depinzând de cerințele specifice ale aplicației, de complexitatea datelor manipulate, și de nevoile de interacțiune între diferitele sisteme. Înțelegerea și selecția corectă a tipului de API pot avea un impact semnificativ asupra succesului și performanței unei aplicații web.

Solicitări și răspunsuri

Comunicarea cu un API se face prin solicitări și răspunsuri. Iată cum funcționează procesul:

1. Solicitarea (request): Acesta este mesajul pe care îl trimiți pentru a obține ceva de la API. O solicitare include de obicei:

  • Metoda HTTP: precum GET (pentru a primi date), POST (pentru a trimite date noi), PUT (pentru a actualiza date existente) sau DELETE (pentru a șterge date).
  • Endpoint-ul: URL-ul specific la care trimiți solicitarea, care indică resursa pe care dorești să o accesezi sau să o modifici.
  • Parametrii: orice informații suplimentare necesare solicitării, fie în URL, fie în corpul solicitării.
  • Anteturi: informații suplimentare despre solicitare, cum ar fi tipul de conținut așteptat în răspuns.

2. Răspunsul (response): e ceea ce primești înapoi de la API, care poate include:

  • Codul de stare HTTP: o valoare numerică care indică succesul sau eșecul solicitării (de exemplu, 200 pentru succes, 404 pentru „nu a fost găsit”, 500 pentru eroare de server).
  • Date: informațiile sau resursele solicitate, adesea returnate în format JSON sau XML.
  • Anteturi de răspuns: care pot oferi informații suplimentare despre răspuns sau despre starea serverului.

Cam atât deocamdată despre API-uri, însă urmărește blogul nostru și partea a doua a acestui articol, în care vom discuta despre securizarea datelor în funcționarea API-urilor, dar și despre principalele aplicabilități. Până atunci, dacă ai vreo întrebare pe acest subiect sau vrei să discutăm despre proiectul tău, ne poți lăsa un mesaj folosind pagina de contact.

Write a Reply or Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

my

*


Vă rugăm nu treceți date personale în secțiunea de comentarii.