Denumirea muncii pe care o practic ar putea suna destul de stufos pentru unii dintre voi: technical senior quality assurance analyst, programator PHP, application design. Este, de fapt, o muncă în echipă. Noi facem analiza de calitate a produselor care ne sunt trimise la testare, și anume „controlul calității”, care are drept scop îndeplinirea cerințelor de calitate ale produsului finit, folosind tehnici de testare, raportarea defectelor, evaluare prin măsurare și control și identificarea uneltelor folosite în procesul de realizare. Toată această activitate le revine testerilor.
De ce se ocupă, mai precis, un QA analyst?
Eu testez funcționalitatea site-urilor. Dacă nu ar exista un specialist care să se ocupe de acest aspect, ar putea apărea erori semnificative. Orice produs netestat implică anumite riscuri asumate de producător și suportate de consumatori. Postul de QA analyst oferă producătorului și consumatorului siguranța că produsul folosit este conform specificațiilor.
În cazul în care sunt găsite erori de programare și funcționare, buguri sau necorelarea cu browserele cele mai utilizate, noi, echipa de QA, raportăm problemele întâlnite, care sunt preluate de către dezvoltatorii software-ului, corectate și apoi trimise din nou la verificare.
Tipuri de testare
Testele cele mai des întâlnite în activitatea de QA sunt testele de funcționalitate, care constau într-un tip de verificare Black Box analizată pe verificarea cerințelor funcționale ale aplicației. Un alt tip de testare utilizat frecvent în rândul specialiștilor QA este usability testing, cu ajutorul căreia se poate afla dacă un software este user-friendly. Această metodă este una subiectivă, întrucât este strâns legată de utilizatorul sau clientul vizat. În acest caz, feedbackul este primit din terțe părți și nu implică direct testerii.
Durata testării calității unui site depinde foarte mult de complexitatea acestuia. De exemplu, pentru un blog avem nevoie de o zi de lucru să identificăm posibilele erori, iar în cazul unui shop online poate dura poate chiar și două sau trei zile.
Etapele testării
Testele de calitate la care supunem site-urile sunt numeroase. Prima treaptă este unit testing, prin care se testează componentele codului, funcțiile, modulele. Urmează testele de interfață, cele de regresie, de compatibilitate și o serie de teste automate opționale, la cererea clienților. Se mai enumeră și testarea performanței produsului, ce implică stress testing, low testing și recovery testing, prin care se verifică funcționarea și limitele site-ului și ale server-ului, legate de numărul de vizitatori și de operațiile pe care aceștia le pot executa pe site. De asemenea, testarea siguranței produsului, validarea și securizarea datelor cu caracter personal, testarea White Box și Black Box.
Diferențe între White Box și Black Box
Vă voi oferi câteva detalii, pentru a înțelege mai bine diferența dintre White Box și Black Box. Acestea sunt metode de testare distincte, bazate pe cod. Prima dintre ele generează teste bazate pe structura internă a codului și solicită cunostințe de programare în limbajul în care a fost dezvoltată aplicația, indiferent că e site sau aplicație standalone. Cea de-a doua metodă implică generarea de teste comportamentale și nu se cunoaște codul aplicației. Aceasta prezintă produsul testat ca un sistem opac, fără acces la detaliile interne sau sursă. O altă diferență ar fi faptul că verificarea White Box cuprinde mai ales testarea modulelor aplicației, pe când Black Box cuprinde verificarea oricărui nivel. Testarea White Box ușurează detectarea erorilor de codare, dar nu poate detecta erori de omisiune, adică cele din cod sau specificații. Totuși, Black Box îndeplinește aceste cerințe.
Un job practicat din ce în ce mai mult și în România
Având în vedere că joburile în IT s-au dezvoltat foarte mult în ultima vreme, pe măsură ce companiile românești au înțeles că pot lucra cu o mulțime de specialiști, profesia de QA analyst se practică foarte mult și la noi în țară. Munca pe care o practic implică o evoluție continuă și cuprinde asimilarea de noi tehnologii. Este un domeniu în care tot timpul ai de învățat ceva.
În plus, poți lucra de oriunde există o conexiune bună la internet. Comunicarea este facilă, există programe precum Skype, tool-uri de project management care te ajută, telefoane inteligente. Practic, poți munci de acasă, așezat în fotoliul tău preferat.
Îi încurajez pe cei care doresc să activeze în acest domeniu, să se dedice activității pe care o desfășoară. Cine știe? Poate vom lucra împreună.
